București

Pasaj rutier, de tramvai și pietonal de 1.920 m care închide inelul central al Bucureștiului între Bulevardul Nicolae Titulescu și Șoseaua Grozăvești. Traversează râul Dâmbovița și gâtuitura Gării de Nord. Zona hobanată, proiectată de Javier Manterola și susținută de doi piloni de circa 84 m cu 60 de hobane, are 44,5 m lățime, fiind cel mai lat pod hobanat din Europa. Astaldi și FCC Construcción l-au construit între noiembrie 2006 și iunie 2011, la un cost de circa 255 de milioane de euro; este traversat zilnic de aproximativ 50.000 de vehicule și de singura linie circulară de tramvai a Bucureștiului.

Cea mai veche magistrală a metroului bucureștean, dată în folosință pe 16 noiembrie 1979 între Semănătoarea (azi Petrache Poenaru) și Timpuri Noi. Alte cinci tronsoane deschise până în 1989 au închis traseul într-un inel în jurul centrului, iar în 1991 s-a adăugat racordul cu cale simplă Republica – Pantelimon. Metrorex indică 31,01 km și 22 de stații. De la 4 iulie 2009, cei 8,67 km dintre Eroilor și Nicolae Grigorescu sunt parcurși și de magistrala M3.

Magistrala nord-sud care traversează centrul Bucureștiului, cea mai încărcată din rețea, cu 52,5 milioane de călători în 2023. A fost deschisă în două etape, Piața Unirii – Depoul I.M.G.B. în ianuarie 1986 și Piața Unirii – Pipera în octombrie 1987, iar stația Piața Romană, scoasă din proiect, a fost adăugată în 1988. Metrorex indică 20,28 km și 15 stații. Singura completare ulterioară este prelungirea la suprafață până la Tudor Arghezi, dată în folosință pe 15 noiembrie 2023.

Magistrala est-vest a metroului bucureștean, formată din două ramuri între care nu deține linie proprie. Ramura de vest, Eroilor – Industriilor (azi Preciziei), a fost deschisă pe 19 august 1983 ca derivație a magistralei 1; ramura de est, Nicolae Grigorescu – Anghel Saligny, a fost începută în 1988, abandonată în 1996 cu tunelurile inundate, reluată în 2004 și dată în folosință în noiembrie 2008. Cele două au funcționat ca navete separate până pe 4 iulie 2009, când au fost unite pe liniile M1 dintre Eroilor și Nicolae Grigorescu. Metrorex indică de aceea 13,53 km plus 8,67 km în comun cu M1.

Cea mai scurtă magistrală a metroului bucureștean, care merge spre nord-vest de la Gara de Nord 2, pe Calea Griviței și Bucureștii Noi, până la Străulești. Construcția a început în septembrie 1989 și s-a oprit după revoluție, astfel că primul tronson a fost deschis abia pe 1 martie 2000, urmat de Parc Bazilescu în 2011 și Străulești în 2017, toate finanțate din împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții. Metrorex indică 7,44 km și 8 stații în funcțiune. Tronsonul Gara de Nord 2 – 1 Mai va fi parcurs și de magistrala M6 spre aeroport, iar prelungirea de 11 km spre sud, până la Gara Progresul, a fost scoasă la licitație în aprilie 2024.

Cea mai nouă magistrală a metroului bucureștean, care deservește cartierul dens Drumul Taberei. Prima etapă are 6,9 km, de la Râul Doamnei la Eroilor, cu 10 stații, inclusiv ramura Valea Ialomiței spre depou; construcția a început în aprilie 2011 și, după amânări repetate, linia a fost deschisă pe 15 septembrie 2020, la un cost estimat de 708,6 milioane de euro, cu sprijin european. Etapa a II-a ar prelungi linia spre est, de la Eroilor pe sub centrul orașului până la Iancului, iar o a treia etapă până la Pantelimon, pe M1.

Magistrală de metrou în construcție între Gara de Nord și Aeroportul Internațional Henri Coandă de la Otopeni: circa 17,8 km și 16 stații, dintre care patru comune cu magistrala M4. Etapa a II-a (1 Mai–Tokyo, 6,6 km, 6 stații) a început în decembrie 2023, iar etapa a III-a (Tokyo–Aeroport, 7,6 km, 6 stații) în martie 2025, finalizarea fiind așteptată până în 2028. Costul estimat de 1,2 miliarde de euro este acoperit din bugetul de stat, fonduri europene și un împrumut JICA (Agenția Japoneză de Cooperare Internațională). Va fi a doua legătură pe șină a aeroportului, după legătura feroviară de suprafață Gara de Nord–Otopeni, dată în folosință în 2020.

Legătură feroviară între Gara de Nord din București și Aeroportul Internațional Henri Coandă din Otopeni, deschisă în decembrie 2020. Noua conexiune de aproximativ 3 km, care include un viaduct de 1,5 km peste drumul național DN1, se termină la o stație în fața terminalului Sosiri al aeroportului. Trenurile operate de CFR Călători și Transferoviar Călători circulă non-stop, aproximativ la fiecare 40 de minute, cu un timp de călătorie de circa 20–25 de minute.