Autostrada D1 (Bratislava – Žilina – Poprad – Prešov – Košice – frontiera cu Ucraina)

De la nodul D1/D2 de la Pečňa, prin ieșirea Viedenská cesta, până la ieșirile Dolnozemská cesta și Panónska, în mare parte pe axa străzii Einsteinova. Costul de construcție a fost de 1,908 miliarde SKK (doar în text: SKK nu figurează în tabelul de cursuri). Historiadialnic.sk dă lungimea de 3,867 km; cei 3,2 km înregistrați provin de la sk.wikipedia. Linia desenată merge de la ieșirea Viedenská la nodul Dolnozemská (3,45 km) și omite rampele nodului Pečňa.

Două sectoare grupate după anul de deschidere indicat în surse: Prístavný most – Prievoz (3,0 km, jumătate stângă 1983, jumătate dreaptă 1985; 1,085 miliarde Kčs) și Prievoz – Mierová (2,6 km, deschis în 1990 după șase ani de lucrări). Lungimea este suma celor două lungimi din tabel. Prístavný most are 460,8 m și a fost construit din aprilie 1978 până în decembrie 1985. Zilele exacte ale deschiderii nu apar în sursele folosite.

Trei ieșiri, aria de odihnă Zlaté Piesky și viaductul Prievoz de 1756 m. Dat în circulație la 31 august 2002 și finalizat definitiv în decembrie 2007. Costul de construcție a fost de 3,544 miliarde SKK (doar în text).

Cinci sectoare inițiale grupate după anul de deschidere din surse: Senecká cesta – Senec 13,0 km (1975), Senec – Trnava 23,1 km (1978), Trnava – Hlohovec 15,9 km (1982), Hlohovec – Piešťany 17,7 km (iulie 1985) și Piešťany – Horná Streda 8,1 km (1988). Sursele dau ziua exactă doar la nivel de lună pentru Hlohovec – Piešťany. Până în 1999 tronsonul Bratislava – Trenčín a fost oficial D61. Lărgirea în curs a tronsonului Bratislava Vajnory – Triblavina este o modernizare a acestui drum și nu este înregistrată aici ca lot.

Horná Streda – Nové Mesto nad Váhom (14,4 km) și Nové Mesto nad Váhom – Chocholná (13,1 km). Ambele au fost deschise cu profil parțial la 10 septembrie 1998 și nu au fost afectate de oprirea lucrărilor din 1999. Tronsonul de 3,4 km dintre ieșirea Lúka și aria de odihnă Hrádok este construit ca pistă militară de rezervă.

Chocholná – Skala 10,3 km (început în septembrie 1991), Skala – Nemšová 7,6 km (început în 1994) și Nemšová – Ladce 15,5 km (început în 1996). Racordul Trenčín (3,5 km) a fost predat la 18 septembrie 2002 și nu este inclus. Data deschiderii cu profil parțial pentru Nemšová – Ladce diferă între surse, deci se înregistrează doar anul.

27 de poduri, cel mai lung fiind Pružinka, de 902 m, și racordul Púchov. Restul sectorului a fost deschis la 9 decembrie 2005, cu o legătură provizorie la drumul I/61, desființată la deschiderea sectorului următor până la Vrtižer.

Include viaductul de 1444 m deasupra orașului Považská Bystrica și viaductul de 1694,5 m de-a lungul canalului Hričov. Historiadialnic.sk dă cele două subsectoare ca 4,9 km și 4,695 km; cei 9,8 km înregistrați provin din tabelul de sectoare de pe sk.wikipedia.

Scurtat de la 13,5 km inițiali pentru a se opri la nodul D1/D3 de la Hričovské Podhradie. A înlocuit drumul I/61 aglomerat dintre Považská Bystrica și Žilina; include ieșirea Bytča.

Ocolitoarea sudică a orașului Žilina, cu tunelul Ovčiarsko (2360 m) și tunelul Žilina. Termenul contractual de finalizare era ianuarie 2018. Deschis doar pentru vehicule de până la 7,5 t până la deschiderea sectorului următor spre Dubná Skala; ieșirea Lietavská Lúčka a fost construită doar în măsura necesară deschiderii. Lungimea provine din tabelul sk.wikipedia; historiadialnic.sk dă 11,32 km.

Conține tunelul Višňové de 7445 m, cel mai lung tunel rutier din Slovacia. Dúha – Salini Impregilo a construit până la prăbușirea lucrărilor la cumpăna dintre 2018 și 2019; Skanska l-a finalizat. Registrul CDB dă sectorul ca 13 km, iar tabelul sk.wikipedia ca 13,5 km; historiadialnic.sk dă 13,51 km. Cifrele contractelor din 2014 și 2021 sunt cele raportate de sk.wikipedia, fără precizarea TVA.

Ieșirile Dubná Skala și Ratkovo și nodul D1/R3 de la Martin, 28 de poduri. Racordul R3 dinspre Martin, de 1,652 km, este tratat separat în surse (tabel: 13,5 km plus 3,3 km racord) și nu face parte din această lungime. Historiadialnic.sk dă 16,41 km pentru întreaga lucrare, iar textul sk.wikipedia 16,5 km.

NDS listează sectorul la etapa „licitație pentru constructor” (13,53 km). Programul MDV 2026–2036, așa cum apare în tabelul de pe sk.wikipedia, indică începerea în 2027 și deschiderea în 2034. Traseul a revenit în 2017 la proiectul din 2002 cu tunelul Korbeľka; sectorul include și tunelul Havran. O licitație anterioară, lansată în august 2024, a fost anulată prin dispoziția autorității de achiziții ÚVO în decembrie 2025, pentru deficiențe tehnice (sk.wikipedia).

Ocolitoarea orașului Ružomberok cu tunelul Čebrať de 3,6 km, între nodurile Hubová și Ivachnová, 14,92 km. MDV și NDS au anunțat la 17 septembrie 2026 că circulația va începe în seara zilei de 5 octombrie 2026. TASR (prin TA3) a relatat la 5 octombrie 2026 că NDS a predat sectorul în folosință în acea zi, iar sk.wikipedia îl înregistrează ca deschis la 5 octombrie 2026; pagina de proiect NDS și registrul CDB îl arătau încă ca viitor la momentul consultării. Străpungerea tunelului a avut loc la 15 noiembrie 2022. sk.wikipedia datează oprirea lucrărilor la începutul lui 2015; NDS datează întreruperea în 2016.

Trei sectoare grupate după deschiderea din surse: Ivachnová – Liptovský Mikuláš 15 km (241,3 milioane Kčs), Liptovský Mikuláš – Liptovský Ján 6,4 km (368 milioane Kčs) și Liptovský Ján – Liptovský Hrádok 5,1 km (502,7 milioane Kčs), cu viaductul Podtureň de 1035 m, cel mai lung pod rutier din Slovacia. Sectorul Ivachnová – Liptovský Mikuláš a fost construit odată cu lacul Liptovská Mara și zeci de ani a început cu o legătură provizorie la drumul I/18.

Construit în două etape: profil parțial din aprilie 1983 până în iunie 1986, profil complet din aprilie 1987 până în octombrie 1990. Cost total 583,2 milioane Kčs. Podul Dovalovec, construit în consolă, are 526,4 m.

Merge paralel cu drumul I/18 și calea ferată de-a lungul Bielého Váh. Inițial a fost construită o singură ieșire (Východná), Hybe și Važec au fost finalizate ulterior; ieșirea Hybe a fost construită ca semi-ieșire spre Bratislava. Lucrările de finisare au continuat până în octombrie 2007. Cost 3,461 miliarde SKK (doar în text).

23 de poduri și tunelul Lučivná de 250 m; a fost construită doar aria de odihnă Štrba. Include Vlčia jama, la 924 m altitudine, cel mai înalt punct al rețelei de autostrăzi din Slovacia.

Traversează depresiunea Poprad, cu tunelul Bôrik de 999 m, trecând la nord de Svit și la sud de Batizovce și terminându-se la nord de Poprad, la ieșirea spre drumul I/18 dintre Jánovce și Spišský Štvrtok. Construit în trei subsectoare între 2005 și 2009.

Împărțit în două subsectoare pentru licitație, fiecare achiziționat separat, la ieșirea Levoča. Contractul pentru subsectorul I a fost semnat la 17 iunie 2011, iar lucrările au început la 20 iunie 2011, cu ceremonia pietrei de temelie. La 2 noiembrie 2012 o parte din tablierul viaductului estic Iliašovce s-a prăbușit în timpul betonării. Patru muncitori au murit.

Opt poduri cu lungime totală de 2520 m și ieșirea Jablonov spre drumul I/18. Calea dreaptă a fost deschisă la 7 iunie 2010, iar cea stângă la 14 decembrie 2012. Finalizarea celui de-al doilea profil a durat 24 de luni și a costat 34,217 milioane EUR fără TVA (sk.wikipedia; nu este înregistrat ca cost, fiindcă acoperă finalizarea, nu întregul sector). Lungimea este de 4,7 km în tabelul de sectoare și de 4,6 km în textul sectorului. Capătul Studenec nu are nod cartografiat și este plasat la 4,7 km după ieșirea Spišské Podhradie.

Sector fără ieșiri, la poalele Castelului Spiš, paralel cu drumul I/18, cu două structuri de pod. Tabelul de sectoare dă 3,4 km, iar textul sectorului 3,1 km.

Deschis cu profil parțial: un tub al tunelului Branisko de 4,975 km și o singură cale de rulare. Cost total 9,219 miliarde SKK (doar în text). Lucrările au fost încetinite de problemele financiare din 1998 și 1999. NDS listează un al doilea profil (Beharovce – Branisko, 7,30 km) la etapa studiului de fezabilitate; nu este înregistrat ca lot.

A înlocuit drumul I/18 dintre Svinia și Fričovce; sector fără ieșiri. Historiadialnic.sk dă 11,217 km.

Cinci poduri cu lungime totală de 930 m și aria de odihnă Malý Šariš. Din nodul Prešov západ a fost construită inițial o singură rampă, pentru ambele sensuri; restul rampei a fost construit din septembrie 2016 până în septembrie 2017 (Skanska SK, 1,99 milioane EUR, conform sk.wikipedia). Nodul a fost finalizat complet abia odată cu sectorul următor.

Ocolitoarea sud-vestică a orașului Prešov, construită de o asociere a firmelor enumerate. Autorizația de construire a fost emisă la sfârșitul lui februarie 2015 și a devenit definitivă în iunie 2015. Străpungerea tunelului a avut loc la 13 iunie 2019. Historiadialnic.sk dă 7,87 km. Valoarea contractului nu este înregistrată.

Două sectoare ale autostrăzii Prešov – Košice, construite în două etape din aprilie 1978 până în aprilie 1988: Prešov juh – Ličartovce 10,6 km (deschis în noiembrie 1982) și Ličartovce – Budimír (Košice sever) 9,1 km (deschis în aprilie 1988). Costurile sunt în Kčs (doar în text).

Parte a ocolitoarei Košice formate din D1, R2 și R4; include nodul D1/R2 de la Rozhanovce, opt poduri și un al doilea racord spre Košice. Autorizația de construire a fost emisă în aprilie 2015, iar licitația a fost anunțată la 4 iunie 2015. Historiadialnic.sk datează și ea deschiderea la 16 decembrie 2019.

Bidovce – Dargov 12,60 km, Dargov – Pozdišovce 18,18 km și Pozdišovce – Michalovce 12,05 km, toate în procedura EIA conform NDS (lista NDS numește sectorul din mijloc „Dargov – Michalovce”; tabelul sk.wikipedia dă Dargov – Pozdišovce 18,2 km, ceea ce corespunde). Lungimea este suma celor trei lungimi NDS. Programul MDV 2026–2036 nu include aceste sectoare; sk.wikipedia menționează prognoze anterioare de începere în 2030. Se discuta un tunel Dargov de circa 4 km. Traseul este cel propus în OSM (41,5 km desenați); capătul Michalovce este plasat proporțional cu lungimile NDS.

În procedura EIA conform NDS. Programul MDV 2026–2036, așa cum apare în tabelul de pe sk.wikipedia, indică începerea în 2032 și deschiderea în 2035; sectorul nu are autorizație de construire și nici constructor. Traseul este cel propus în OSM; capătul Sobrance este plasat proporțional cu lungimile NDS.

Ultimul sector până la frontiera cu Ucraina, lângă Vyšné Nemecké, în procedura EIA conform NDS. Nu figurează în programul MDV 2026–2036; sk.wikipedia indică finalizarea întregii D1 cel mai devreme în 2040.

Drum de legătură între D1 la Lietavská Lúčka și Žilina, ocolitoarea Žilinei și valea Rajec; 5 poduri, 1820 m de ziduri de sprijin și aproape 800 m de ecrane fonice. Continuă etapa II. Începerea în 2/2026 și deschiderea în 2030 provin din programul MDV, așa cum apare în tabelul de pe sk.wikipedia. Racordul nu se află pe D1 propriu-zisă și este inclus deoarece NDS și sursele îl tratează ca parte a lucrărilor D1.